1  În al doisprezecelea an al lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel la Samaria, Osea, fiul lui Ela. A domnit nouă ani.

 2  El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuși nu ca împărații lui Israel dinaintea lui.

 3  Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva lui; și Osea i s-a supus, și i-a plătit un bir.

 4  Dar împăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimisese soli lui So, împăratul Egiptului, și nu mai plătea pe fiecare an birul împăratului Asiriei. Împăratul Asiriei l-a închis și l-a pus în lanțuri într-o temniță.

 5  Și împăratul Asiriei a străbătut toată țara, și s-a suit împotriva Samariei, pe care a împresurat-o timp de trei ani.

 6  În al nouălea an al lui Osea, împăratul Asiriei a luat Samaria, și a dus pe Israel în robie în Asiria, l-a pus să locuiască la Halah și la Habor, lângă râul Gozan, și în cetățile Mezilor.

 7  Lucrul acesta s-a întâmplat pentru că copiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lor, care-i scosese din țara Egiptului, de sub mâna lui Faraon, împăratul Egiptului, și pentru că s-au închinat la alți dumnezei.

 8  Au urmat obiceiurile neamurilor pe care Domnul le izgonise dinaintea copiilor lui Israel, și obiceiurile rânduite de împărații lui Israel.

 9  Copiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului, Dumnezeului lor, lucruri care nu sunt bune. Și-au zidit înălțimi în toate cetățile lor, de la turnurile străjerilor până la cetățile întărite.

 10  Și-au ridicat stâlpi idolești și Astartee pe orice deal și sub orice copac verde.

 11  Și acolo au ars tămâie pe toate înălțimile, ca și neamurile pe care le izgonise Domnul dinaintea lor, și au făcut lucruri rele, prin care au mâniat pe Domnul.

 12  Au slujit idolilor, despre care Domnul le zisese: „Să nu faceți lucrul acesta!”

 13  Domnul a înștiințat pe Israel și Iuda prin toți proorocii Lui, prin toți văzătorii, și le-a zis: „Întoarceți-vă de la căile voastre cele rele, și păziți poruncile și rânduielile Mele, urmând în totul legea pe care am dat-o părinților voștri și pe care v-am trimis-o prin robii Mei proorocii.”

 14  Dar ei n-au ascultat, și-au înțăpenit grumazul, ca și părinții lor, care nu crezuseră în Domnul, Dumnezeul lor.

 15  N-au vrut să știe de legile Lui, de legământul pe care-l făcuse cu părinții lor, și de înștiințările pe care li le dăduse. S-au luat după lucruri de nimic, și ei înșiși n-au fost decât nimic, și după neamurile în mijlocul cărora trăiau, măcar că Domnul le poruncise să nu se ia după ele.

 16  Au părăsit toate poruncile Domnului, Dumnezeul lor, și-au făcut viței turnați, au făcut idoli de ai Astarteei, s-au închinat înaintea întregii oștiri a cerurilor, și au slujit lui Baal.

 17  Au trecut prin foc pe fiii și fiicele lor, s-au dedat la ghicire și vrăjitorii, și s-au vândut ca să facă ce este rău înaintea Domnului, mâniindu-L.

 18  De aceea Domnul S-a mâniat foarte tare împotriva lui Israel, și i-a îndepărtat de la Fața Lui. – N-a rămas decât seminția lui Iuda:

 19  și chiar Iuda nu păzise poruncile Domnului Dumnezeului lui, ci se luase după obiceiurile rânduite de Israel. –

 20  Domnul a lepădat tot neamul lui Israel; i-a smerit, i-a dat în mâinile jefuitorilor, și a sfârșit prin a-i izgoni dinaintea Feței Lui.

 21  Căci Israel se dezlipise de casa lui David, și făcuseră împărat pe Ieroboam, fiul lui Nebat, care-i abătuse de la Domnul, și făcuse pe Israel să săvârșească un mare păcat.

 22  Copiii lui Israel se dăduseră la toate păcatele pe care le făcuse Ieroboam; nu s-au abătut de la ele,

 23  până ce Domnul a izgonit pe Israel dinaintea Lui, cum vestise prin toți slujitorii Săi prooroci. Și Israel a fost dus în robie, departe de țara lui, în Asiria, unde a rămas până în ziua de azi.

 24  Împăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat și din Sefarvaim, și i-a așezat în cetățile Samariei în locul copiilor lui Israel. Au pus stăpânire pe Samaria, și au locuit în cetățile ei.

 25  Când au început să locuiască aici, nu se temeau de Domnul, și Domnul a trimis împotriva lor niște lei, care-i omorau!

 26  Atunci au spus împăratului Asiriei: „Neamurile pe care le-ai strămutat și le-ai așezat în cetățile Samariei nu cunosc felul în care să slujească Dumnezeului țării, și El a trimis împotriva lor niște lei care le omoară, pentru că nu cunosc felul în care trebuie să slujească Dumnezeului țării.”

 27  Împăratul Asiriei a dat următoarea poruncă: „Trimiteți pe unul din preoții pe care i-ați luat de acolo în robie; să plece să se așeze acolo, și să le învețe felul în care să slujească Dumnezeului țării.”

 28  Unul din preoții care fuseseră luați robi din Samaria, a venit de s-a așezat la Betel, și le-a învățat cum să se teamă de Domnul.

 29  Dar neamurile și-au făcut fiecare dumnezeii săi în cetățile pe care le locuiau, și i-au așezat în templele idolești din înălțimile zidite de samariteni.

 30  Oamenii din Babilon au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cut au făcut pe Nergal, cei din Hamat au făcut pe Așima,

 31  cei din Ava au făcut pe Nibhaz și Tartac; cei din Sefarvaim își ardeau copiii în foc în cinstea lui Adramelec și Anamelec, dumnezeii din Sefarvaim.

 32  Totodată se închinau și Domnului, și și-au făcut preoți ai înălțimilor, luați din tot poporul: preoții aceștia aduceau pentru ei jertfe în templele din înălțimi.

 33  Astfel se închinau Domnului, dar slujeau în același timp și dumnezeilor lor, după obiceiul neamurilor de unde fuseseră mutați.

 34  Până în ziua de astăzi își urmează ei obiceiurile de la început: nu se închină Domnului, și nu se țin nici de legile și rânduielile lor, nici de legile și poruncile date de Domnul copiilor lui Iacov, căruia i-a pus numele Israel.

 35  Domnul făcuse legământ cu ei, și le dăduse porunca aceasta: „Să nu vă temeți de alți dumnezei; să nu vă închinați înaintea lor, să nu le slujiți, și să nu le aduceți jertfe.

 36  Ci să vă temeți de Domnul, care v-a scos din țara Egiptului cu o mare putere și cu brațul întins; înaintea Lui să vă închinați, și Lui să-I aduceți jertfe.

 37  Să păziți și să împliniți totdeauna învățăturile, rânduielile, legea și poruncile, pe care vi le-a scris El, și să nu vă temeți de alți dumnezei.

 38  Să nu uitați legământul pe care l-am făcut cu voi, și să nu vă temeți de alți dumnezei.

 39  Ci să vă temeți de Domnul, Dumnezeul vostru; și El vă va izbăvi din mâna tuturor vrăjmașilor voștri.”

 40  Ei n-au ascultat, și au urmat obiceiurile lor de la început.

 41  Neamurile acestea se temeau de Domnul și slujeau și chipurilor lor cioplite; și copiii lor și copiii copiilor lor fac până în ziua de azi ce au făcut părinții lor.