1  În anul următor, pe vremea când porneau împărații la război, David a trimis pe Ioab, cu slujitorii lui și tot Israelul, să pustiască țara lui Amon și să împresoare Raba. Dar David a rămas la Ierusalim.

 2  Într-o după amiază spre seară, David s-a sculat de pe pat; și pe când se plimba pe acoperișul casei împărătești, a zărit de acolo o femeie care se scălda și care era foarte frumoasă la chip.

 3  David a întrebat cine este femeia aceasta, și i-au spus: „Este Bat-Șeba, fata lui Eliam, nevasta lui Urie, Hetitul.”

 4  Și David a trimis niște oameni s-o aducă. Ea a venit la el, și el s-a culcat cu ea. După ce s-a curățit de necurăția ei, ea s-a întors acasă.

 5  Femeia a rămas însărcinată și a trimis vorbă lui David, zicând: „Sunt însărcinată.”

 6  Atunci David a trimis următoarea poruncă lui Ioab: „Trimite-mi pe Urie, Hetitul.” Și Ioab a trimis pe Urie la David.

 7  Urie a venit la David, care l-a întrebat despre starea lui Ioab, despre starea poporului, și despre mersul războiului.

 8  Apoi David a zis lui Urie: „Coboară-te acasă, și spală-ți picioarele.” Urie a ieșit din casa împărătească, și a fost urmat de un dar din partea împăratului.

 9  Dar Urie s-a culcat la poarta casei împărătești, cu toți slujitorii stăpânului său, și nu s-a coborât acasă la el.

 10  Au dat de știre lui David despre aceasta, și i-au spus: „Urie nu s-a coborât la el acasă.” Și David a zis lui Urie: „Nu vii tu oare din călătorie? Pentru ce nu te-ai coborât acasă?”

 11  Urie a răspuns lui David: „Chivotul și Israel și Iuda locuiesc în corturi, domnul meu Ioab și slujitorii domnului meu sunt tăbărâți în câmp, și eu să intru în casă să mănânc și să beau și să mă culc cu nevastă-mea! Viu ești tu și viu este sufletul tău că nu voi face lucrul acesta.”

 12  David a zis lui Urie: „Mai rămâi și astăzi aici, și mâine îți voi da drumul.” Și Urie a rămas la Ierusalim în ziua aceea și a doua zi.

 13  David l-a poftit să mănânce și să bea cu el, și l-a îmbătat; și seara. Urie a ieșit și s-a culcat cu slujitorii stăpânului său, dar nu s-a coborât acasă.

 14  A doua zi dimineața, David a scris o scrisoare lui Ioab, și a trimis-o prin Urie.

 15  În scrisoarea aceasta scria: „Puneți pe Urie în locul cel mai greu al luptei, și trageți-vă înapoi de la el, ca să fie lovit și să moară.”

 16  Ioab, împresurând cetatea, a pus pe Urie în locul pe care-l știa apărat de ostași viteji.

 17  Oamenii din cetate au făcut o ieșire și s-au bătut împotriva lui Ioab; au căzut mulți din popor, din slujitorii lui David, și a fost ucis și Urie, Hetitul.

 18  Ioab a trimis un sol să istorisească lui David tot ce se petrecuse în luptă.

 19  Și a dat solului următoarea poruncă: „Când vei isprăvi de istorisit împăratului toate amănuntele luptei,

 20  poate că se va mânia și va zice: „Pentru ce v-ați apropiat de cetate să luptați împotriva ei? Nu știați că se aruncă săgeți din vârful zidului?

 21  Cine a omorât pe Abimelec, fiul lui Ierubeșet? Nu o femeie, care a aruncat peste el din vârful zidului o piatră de moară, și n-a murit el la Tebeț? Pentru ce v-ați apropiat de zid?” Atunci să-i spui: „A murit și robul tău Urie, Hetitul.”

 22  Solul a plecat; și, la sosire, a istorisit lui David tot ce-i poruncise Ioab.

 23  Solul a zis lui David: „Oamenii aceia au fost mai tari decât noi; făcuseră o ieșire împotriva noastră în câmp, și i-am dat înapoi până la intrarea porții,

 24  dar arcașii au tras de pe vârful zidului asupra slujitorilor tăi, și mulți din slujitorii împăratului au fost uciși, și a murit și robul tău Urie, Hetitul.”

 25  David a zis solului: „Iată ce să spui lui Ioab: „Nu te munci pentru întâmplarea aceasta, căci sabia doboară când pe unul, când pe altul; bate cetatea cu putere, dărâmă-o.” Și tu, îmbărbătează-l!”

 26  Nevasta lui Urie a aflat că bărbatul ei murise, și a plâns pe bărbatul ei.

 27  După ce au trecut zilele de jale, David a trimis s-o ia, și a primit-o în casa lui. Ea i-a fost nevastă, și i-a născut un fiu. Fapta lui David n-a plăcut Domnului.