1  Când vei merge la război împotriva vrăjmașilor tăi, și vei vedea cai și care, și un popor mai mare la număr decât tine, să nu te temi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, este cu tine.

 2  La apropierea luptei, preotul să vină și să vorbească poporului.

 3  Să le spună: „Ascultă, Israele! Voi astăzi sunteți aproape de luptă împotriva vrăjmașilor voștri. Să nu vi se tulbure inima, fiți fără teamă, nu vă înspăimântați, nu vă îngroziți dinaintea lor.

 4  Căci Domnul, Dumnezeul vostru, merge cu voi, ca să bată pe vrăjmașii voștri, ca să vă mântuiască.

 5  Mai marii oștirii să vorbească apoi poporului și să zică: „Cine a zidit o casă nouă, și nu s-a așezat încă în ea, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să se așeze altul în ea.

 6  Cine a sădit o vie, și n-a mâncat încă din ea, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să mănânce altul din ea.

 7  Cine s-a logodit cu o femeie, și n-a luat-o încă, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și s-o ia altul”.

 8  Mai marii oștirii să vorbească mai departe poporului, și să spună: „Cine este fricos și slab la inimă, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moaie inima fraților lui”.

 9  După ce mai marii oștirii vor isprăvi de vorbit poporului, să așeze pe căpeteniile oștirii în fruntea poporului.

 10  Când te vei apropia de o cetate ca să te bați împotriva ei, s-o îmbii cu pace.

 11  Dacă primește pacea și-ți deschide porțile, tot poporul care se va afla în ea să-ți dea bir și să-ți fie supus.

 12  Dacă nu primește pacea cu tine și vrea să facă război cu tine, atunci s-o împresori.

 13  Și după ce Domnul, Dumnezeul tău, o va da în mâinile tale, să treci prin ascuțișul săbiei pe toți cei de parte bărbătească.

 14  Dar să iei pentru tine nevestele, copiii, vitele, și tot ce va mai fi în cetate, toată prada, și să mănânci toată prada vrăjmașilor tăi, pe care ți-i va da în mână Domnul, Dumnezeul tău.

 15  Așa să faci cu toate cetățile care vor fi foarte departe de tine, și care nu fac parte din cetățile neamurilor acestora.

 16  Dar în cetățile popoarelor acestora, a căror țară ți-o dă ca moștenire Domnul, Dumnezeul tău, să nu lași cu viață nimic care suflă.

 17  Ci să nimicești cu desăvârșire popoarele acelea, pe Hetiți, pe Amoriți, pe Cananiți, pe Fereziți, pe Heviți, și Iebusiți, cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău,

 18  ca să nu vă învețe să faceți după toate urâciunile pe care le fac ele pentru dumnezeii lor, și să păcătuiți astfel împotriva Domnului, Dumnezeului vostru.

 19  Dacă vei împresura multe zile o cetate cu care ești în război, ca s-o cucerești, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; să mănânci din ei și să nu-i tai; căci pomul de pe câmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine?

 20  Numai copacii pe care-i vei ști că nu sunt pomi buni de mâncat, vei putea să-i strici și să-i tai, și vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetății care este în război cu tine, până va cădea.