1  M-am uitat, și iată că pe cerul care era deasupra capului heruvimilor era ceva ca o piatră de safir; deasupra lor se vedea ceva asemănător cu un chip de scaun de domnie.

 2  Și Domnul a zis omului aceluia îmbrăcat în haine de in: „Vâră-te între roatele de sub heruvimi, umple-ți mâinile cu cărbunii aprinși care sunt între heruvimi, și împrăștie-i peste cetate!” Și el s-a vârât între roate sub ochii mei.

 3  Heruvimii stăteau în partea dreaptă a casei, când s-a vârât omul acela între roate, iar norul a umplut curtea dinăuntru.

 4  Atunci slava Domnului s-a ridicat de pe heruvimi, și s-a îndreptat spre pragul casei, așa în cât Templul s-a umplut de nor, și curtea s-a umplut de strălucirea slavei Domnului.

 5  Vâjiitul aripilor heruvimilor s-a auzit până la curtea de afară, ca glasul Dumnezeului Celui Atotputernic, când vorbește,

 6  Când a poruncit deci omului aceluia îmbrăcat în haina de in să ia foc dintre roate, dintre heruvimi, omul acesta s-a dus și s-a așezat lângă roate.

 7  Atunci un heruvim a întins mâna între heruvimi spre focul care era între heruvimi; a luat foc, și l-a pus în mâinile omului aceluia îmbrăcat cu haina de in. Și omul acesta l-a luat, și a ieșt afară.

 8  La heruvimi se vedea ceva ca o mână de om sub aripile lor.

 9  M-am uitat, și iată că lângă heruvimi erau patru roți; o roată lângă un heruvim și o roată lângă celălalt heruvim; dar roatele acestea străluceau ca o piatră de hrisolit.

 10  După înfățișare, toate cele patru roți aveau același chip; fiecare roată părea că este în mijlocul altei roți.

 11  Când mergeau, mergeau de cele patru laturi ale lor, și nu se învârteau în mers, ci mergeau încotro mergea capul, fără să se învârtească în mersul lor.

 12  Tot trupul heruvimilor, spatele lor, mâinile lor și aripile lor, erau pline de ochi, ca și cele patru roți dimprejur.

 13  Am auzit cu urechile mele că roatele erau chemate: „Roate învârtitoare.”

 14  Fiecare avea patru fețe; fața celui dintâi era o față de heruvim, fața celui de al doilea o față de om, a celui de al treilea o față de leu, și a celui de al patrulea o față de vultur.

 15  Și heruvimii s-au ridicat. Erau făpturile vii pe care le văzusem lângă râul Chebar.

 16  Când mergeau heruvimii, mergeau și roatele cu ei, și când își întindeau heruvimii aripile ca să se înalțe de la pământ, nici roatele nu se depărtau de ei.

 17  Când se opreau ei, se opreau și ele, și când se înălțau ei, se înălțau și ele cu ei, căci duhul făpturilor vii era în ele.

 18  Slava Domului a plecat din pragul Templului, și s-a așezat pe heruvimi.

 19  Heruvimii și-au întins aripile, și s-au înălțat de pe pământ sub ochii mei; când au plecat ei, au plecat și roțile cu ei. S-au oprit la intrarea porții casei Domnului spre răsărit; și slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor.

 20  Erau făpturile vii, pe care le văzusem sub Dumnezeul lui Israel lângă râul Chebar, și am băgat de seamă că erau heruvimi.

 21  Fiecare avea patru fețe, fiecare avea patru aripi, și sub aripile lor era ceva ca o mână de om.

 22  Dar fețele lor erau ca cele pe care le văzusem la râul Chebar, cu aceeași înfățișare: erau tot ei. Fiecare mergea drept înainte.