Biblia

sau Sfânta Scriptură a Vechiului si Noului Testament

Iacov 3

EPISTOLA SOBORNICEASCĂ A LUI IACOV. CAPITOLUL 3.

 1  Frații mei, să nu fiți mulți învățători, căci știți că vom primi o judecată mai aspră.

 2  Toți greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvârșit, și poate să-și țină în frâu tot trupul.

 3  De pildă, dacă punem cailor frâul în gură, ca să ne asculte, le cârmuim tot trupul.

 4  Iată, și corăbiile, cât de mari sunt, și, măcar că sunt mânate de vânturi iuți, totuși sunt cârmuite de o cârmă foarte mică, după gustul cârmaciului.

 5  Tot așa și limba, este un mic mădular, și se fălește cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde!

 6  Limba este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul și aprinde roata vieții, când este aprinsă de focul gheenei.

 7  Toate soiurile de fiare, de păsări, de târâtoare, de viețuitoare de mare se îmblânzesc, și au fost îmblânzite de neamul omenesc,

 8  dar limba niciun om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte.

 9  Cu ea binecuvântăm pe Domnul, și Tatăl nostru, și tot cu ea blestemăm pe oameni care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu.

 10  Din aceeași gură iese și binecuvântarea și blestemul! Nu trebuie să fie așa, frații mei!

 11  Oare din aceeași vână a izvorului țâșnește și apă dulce și apă amară?

 12  Frații mei, poate oare un smochin să facă măsline, sau o viță să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce.

 13  Cine dintre voi este înțelept și priceput? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândețea înțelepciunii!

 14  Dar dacă aveți în inima voastră pizmă amară și un duh de ceartă, să nu vă lăudați și să nu mințiți împotriva adevărului.

 15  Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească (n.t., grecește: sufletească), drăcească.

 16  Căci acolo unde este pizmă și duh de ceartă, este tulburare și tot felul de fapte rele.

 17  Înțelepciunea care vine de sus, este, întâi, curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roduri bune, fără părtinire, nefățarnică.

 18  Și roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace.