1  În al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, următorul cuvânt a fost rostit către Ieremia din partea Domnului:

 2  „Ia un sul de carte, și scrie în ea toate cuvintele, pe care ți le-am spus cu privire la Israel și cu privire la Iuda, și cu privire la toate neamurile, din ziua când ți-am vorbit, pe vremea lui Iosia, până în ziua de azi!

 3  Poate că dacă va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gând să i-l fac, se vor întoarce fiecare de la calea lor cea rea, și le voi ierta astfel nelegiuirea și păcatul.”

 4  Ieremia a chemat pe Baruc, fiul lui Neriia; și Baruc a scris într-o carte după cum spunea Ieremia, toate cuvintele pe care le spusese lui Ieremia Domnul.

 5  Apoi Ieremia a dat următoarea poruncă lui Baruc: „Eu sunt închis, și nu pot să merg la Casa Domnului.

 6  De aceea, du-te tu însuți, și citește din carte ce ai scris în ea după spusele mele, și anume, cuvintele Domnului, citește-le în auzul poporului, în Casa Domnului, în ziua postului: să le citești și în auzul tuturor acelora din Iuda, care vor veni din cetățile lor.

 7  Poate că se vor smeri cu rugăciuni înaintea Domnului, și se vor întoarce fiecare de la calea sa cea rea. Căci mare este mânia și urgia, cu care a amenințat Domnul pe poporul acesta!”

 8  Baruc, fiul lui Neriia, a făcut tot ce-i poruncise proorocul Ieremia, și a citit din carte cuvintele Domnului, în Casa Domnului.

 9  În al cincilea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, în luna a noua, au chemat la un post înaintea Domnului pe tot poporul Ierusalimului și pe tot poporul venit din cetățile lui Iuda la Ierusalim.

 10  Atunci Baruc a citit din carte cuvintele lui Ieremia, în auzul întregului popor, în Casa Domnului, în chilia lui Ghemaria, fiul lui Șafan, logofătul, în curtea de sus, la intrarea porții celei noi a Casei Domnului.

 11  Însă Mica, fiul lui Ghemaria, fiul lui Șafan, auzind toate cuvintele Domnului cuprinse în carte,

 12  s-a coborât la casa împăratului, în odaia de scris a logofătului, unde stăteau toate căpeteniile, logofătul Elișama, Delaia, fiul lui Șemaia, Elnatan, fiul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Șafan, Zedechia, fiul lui Hanania, și toate celelalte căpetenii.

 13  Și Mica le-a spus toate cuvintele pe care le auzise, când citea Baruc în carte, în auzul poporului.

 14  Atunci toate căpeteniile au trimis la Baruc pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Șelemia, fiul lui Cuși, să-i spună: „Ia în mână cartea din care ai citit, în auzul poporului, și vino!” Baruc, fiul lui Neriia, a luat cartea în mână, și s-a dus la ei.

 15  Ei i-au zis: „Șezi și citește-o în auzul nostru.” Astfel Baruc a citit-o în auzul lor.

 16  Când au auzit ei toate cuvintele, s-au uitat cu groază unii la alții, și au zis lui Baruc: „Vom spune împăratului toate cuvintele acestea.”

 17  Și au mai pus lui Baruc următoarea întrebare: „Spune-ne cum ai scris toate cuvintele acestea după spusele lui!”

 18  Baruc le-a răspuns: „El îmi spunea cu gura lui toate cuvintele acestea, și eu le-am scris în cartea aceasta cu cerneală.”

 19  Căpeteniile au zis lui Baruc: „Du-te de te ascunde, tu și Ieremia, ca să nu știe nimeni unde sunteți.”

 20  Ei s-au dus apoi la împăratul în curte, lăsând cartea în odaia de scris a logofătului Elișama, și au spus toate cuvintele din ea în auzul împăratului.

 21  Împăratul a trimis pe Iehudi să ia cartea, Iehudi a luat-o din odaia logofătului Elișama, și a citit-o în auzul împăratului și în auzul tuturor căpeteniilor care stăteau împrejurul împăratului.

 22  Împăratul ședea în casa de iarnă, – căci era în luna a noua-și înaintea lui era un foc de cărbuni aprinși.

 23  După ce Iehudi a citit trei sau patru foi, împăratul a tăiat cartea cu briceagul logofătului, și a aruncat-o în jăratecul de cărbuni, unde a fost arsă de tot.

 24  Împăratul și toți slujitorii lui, care au auzit toate cuvintele acelea, nu s-au înspăimântat și nu și-au sfâșiat hainele.

 25  Elnatan, Delaia și Ghemaria stăruiseră de împărat să nu ardă cartea; dar el nu i-a ascultat.

 26  Ci împăratul a poruncit lui Ierahmeel, fiul împăratului, lui Seraia, fiul lui Azriel, și lui Șelemia, fiul lui Abdel, să pună mâna pe logofătul Baruc și pe proorocul Ieremia. Dar Domnul i-a ascuns.

 27  După ce a ars împăratul cartea, care cuprindea cuvintele, pe care le scrisese Baruc după spusele lui Ieremia, cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Ieremia:

 28  „Ia din nou o altă carte, și scrie în ea toate cuvintele, care erau în cea dintâi carte, pe care a ars-o Ioiachim, împăratul lui Iuda.

 29  Și despre Ioiachim, împăratul lui Iuda, spune: „Așa vorbește Domnul: „Tu ai ars cartea aceasta, zicând: „Pentru ce ai scris în ea cuvintele acestea: „Împăratul Babilonului va veni, va nimici țara aceasta, și va nimici din ea oamenii și dobitoacele?”

 30  De aceea, așa vorbește Domnul despre Ioiachim, împăratul lui Iuda: „Niciunul din ai lui nu va ședea pe scaunul de domnie al lui David. Trupul lui mort va fi lăsat la căldură ziua și la frig noaptea.

 31  Îl voi pedepsi, pe el, sămânța lui, și pe slujitorii lui, pentru nelegiuirea lor, și voi aduce peste ei, peste locuitorii Ierusalimului și peste oamenii lui Iuda, toate nenorocirile cu care i-am amenințat, fără ca ei să fi vrut să Mă asculte!”

 32  Ieremia a luat o altă carte și a dat-o lui Baruc, fiul lui Neriia, logofătul. Baruc a scris în ea, după spusele lui Ieremia, toate cuvintele din cartea pe care o arsese în foc Ioiachim, împăratul lui Iuda. Multe alte cuvinte de felul acesta au mai fost adăugate la ea.