Ieremia 46
1 Cuvântul Domnului spus proorocului Ieremia asupra neamurilor:
2 asupra Egiptului, împotriva oastei lui Faraon Neco, împăratul Egiptului, care era lângă râul Eufratului, la Carchemiș, și care a fost bătută de Nebucadnețar, împăratul Babilonului, în al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda:
3 „Pregătiți scutul și pavăza, și mergeți la luptă;
4 înhămați caii, și încălecați, călăreți; arătați-vă cu coifurile voastre, lustruiți-vă sulițele, îmbrăcați-vă cu platoșa!...
5 Ce văd? Li-i frică, dau înapoi; vitejii lor sunt bătuți; fug fără să se mai uite înapoi... Groaza se răspândește în toate părțile – zice Domnul. –
6 Cel mai iute nu scapă prin fugă, cel mai viteaz nu poate scăpa! La miazănoapte, pe malurile Eufratului, se clatină și cad!
7 Cine este acela care înaintează ca Nilul, și ale cărui ape se rostogolesc ca râurile?
8 Este Egiptul. El se umflă ca Nilul, și apele lui se rostogolesc ca râurile. El zice: „Mă voi sui, voi acoperi țara, voi nimici cetățile și pe locuitorii lor.
9 Suiți-vă, cai! Năpustiți-vă, care! Să iasă vitejii, cei din Etiopia și din Put, care mânuiesc scutul, și cei din Lud, care mânuiesc și întind arcul!
10 Această zi este a Domnului, Dumnezeului oștirilor; este o zi de răzbunare, în care Se răzbună El pe vrăjmașii Săi. Sabia mănâncă, se satură, și se îmbată cu sângele lor. Căci Domnul, Dumnezeul oștirilor, are o jertfă în țara de la miazănoapte, pe malurile Eufratului.
11 Suie-te în Galaad, și adu leac alinător, fecioară, fiica Egiptului! Degeaba întrebuințezi atâtea leacuri, căci nu este vindecare pentru tine!
12 Neamurile aud rușinea ta, și este plin pământul de strigătele tale; căci războinicii se poticnesc unul de altul, cad cu toții laolaltă.”
13 Iată cuvântul spus de Domnul către proorocul Ieremia, despre venirea lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, ca să lovească țara Egiptului:
14 „Dați de știre în Egipt, dați de veste la Migdol, și vestiți la Nof și la Tahpanes! Ziceți: „Scoală-te, pregătește-te, căci sabia mănâncă în jurul tău!
15 Pentru ce ți-au căzut vitejii tăi? Nu pot să țină piept, căci Domnul îi răstoarnă!
16 El face pe mulți să se poticnească; cad unul peste altul, și zic: „Haidem să ne întoarcem la poporul nostru, în țara noastră de naștere, departe de sabia nimicitorului!”
17 Acolo strigă: „Faraon, împăratul Egiptului, nu este decât un pustiu, căci a lăsat să treacă clipa potrivită.”
18 „Pe viața Mea!” zice Împăratul, al cărui Nume este Domnul oștirilor: „Ca Taborul printre munți, cum înaintează Carmelul în mare, așa va veni.
19 Fă-ți calabalâcul pentru robie, locuitoare, fiica Egiptului! Căci Noful va ajunge un pustiu, va fi pustiit și nu va mai avea locuitori.
20 Egiptul este o juncană foarte frumoasă... Nimicitorul vine de la miazănoapte peste ea...
21 Simbriașii lui de asemenea sunt ca niște viței îngrășați în mijlocul lui. Dar și ei dau dosul, fug toți fără să poată ține piept. Căci vin peste ei ziua nenorocirii lor, ziua pedepsirii lor!
22 I se aude glasul ca fâșiitul unui șarpe! Căci ei înaintează cu o oștire, și vin cu topoare împotriva lui, ca niște tăietori de lemne.”
23 „Tăiați-i pădurea, zice Domnul, măcar că este fără capăt! Căci sunt mai mulți decât lăcustele, și nu-i poți număra!
24 Fiica Egiptului este acoperită de rușine, și este dată în mâinile poporului de la miazănoapte.
25 Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, zice: „Iată, voi pedepsi pe Amon din No, pe Faraon și Egiptul, pe dumnezeii și împărații lui, pe Faraon și pe cei ce se încred în el.
26 Îi voi da în mâinile celor ce vor să-i omoare, în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și în mâinile slujitorilor lui. După aceea, însă, Egiptul va fi locuit ca în zilele de altă dată, zice Domnul.”
27 „Iar tu, robul Meu Iacov, nu te teme, și nu te înspăimânta, Israele! Căci te voi izbăvi din pământul depărtat, și-ți voi izbăvi sămânța din țara în care este roabă. Iacov se va întoarce iarăși, va locui liniștit și fără teamă; și nu-l va mai tulbura nimeni.”
28 „Nu te teme, robul Meu Iacov, zice Domnul; căci Eu sunt cu tine. Voi nimici toate neamurile printre care te-am împrăștiat, dar pe tine nu te voi nimici; ci Te voi pedepsi cu dreptate, nu pot să te las nepedepsit.”