1  Zedechia avea douăzeci și unu de ani când a ajuns împărat, și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.

 2  El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim.

 3  Și lucrul acesta s-a întâmplat din pricina mâniei Domnului împotriva Ierusalimului și împotriva lui Iuda, pe care voia să-i lepede de la Fața Lui. Și Zedechia s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului.

 4  În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadnețar, împăratul Babilonului, cu toată oștirea lui, împotriva Ierusalimului; au tăbărât înaintea lui, și au ridicat șanțuri de apărare de jur împrejurul lui.

 5  Cetatea a stat împresurată până în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.

 6  În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, așa că poporul țării nu mai avea pâine deloc.

 7  Atunci s-a făcut o spărtură în cetate; și toți oamenii de război au fugit, și au ieșit din cetate noaptea, pe drumul porții dintre cele două ziduri de lângă grădina împăratului, pe când înconjurau haldeii cetatea. Fugarii au apucat pe drumul câmpiei.

 8  Dar oastea haldeilor a urmărit pe împărat, și au ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului, după ce toată oștirea lui se risipise de la el.

 9  Au pus mâna pe împărat, și l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla, în țara Hamatului; și el a rostit o hotărâre împotriva lui.

 10  Împăratul Babilonul a pus să junghie pe fiii lui Zedechia în fața lui; a pus să taie la Ribla și pe toate căpeteniile lui Iuda.

 11  Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia, și a pus să-l lege cu lanțuri de aramă. Apoi împăratul Babilonului l-a dus la Babilon, și l-a ținut în temniță până în ziua morții lui.

 12  În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, – a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului.

 13  El a ars casa Domnului, casa împăratului, și toate casele casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.

 14  Toată ostea haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărâmat de asemenea toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.

 15  Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat prinși de război o parte din cei mai săraci din popor, pe aceia din popor care rămăseseră în cetate, pe cei ce se supuseseră împăratului Babilonului, cealaltă rămășiță a mulțimii.

 16  Totuși Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat ca vieri și ca plugari pe unii din cei mai săraci din țară.

 17  Haldeii au sfărâmat stâlpii de aramă care erau în casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, și toată arama lor au dus-o în Babilon.

 18  Au luat oalele, lopețile, cuțitele, potirele, ceștile și toate uneltele de aramă cu care se făcea slujba.

 19  Căpetenia străjerilor a mai luat și lighenele, tămâietoarele, potirele, cenușarele, sfeșnicele, ceștile și paharele, tot ce era de aur și ce era de argint.

 20  Cei doi stâlpi, marea, și cei doisprezece boi de aramă care slujeau drept temelie, și care-i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramă aveau o greutate care nu se putea cântări.

 21  Înălțimea unuia din stâlpi era de optsprezece coți, și un fir de doisprezece coți îl cuprindea; era gol și gros de patru degete;

 22  deasupra lui era un acoperiș de aramă, și înălțimea unui acoperiș era de cinci coți; împrejurul acoperișului era o rețea și rodii, toate de aramă; tot așa era și al doilea stâlp, și avea și el rodii.

 23  Erau nouăzeci și șase de rodii de fiecare parte, și toate rodiile dimprejurul rețelei erau în număr de o sută.

 24  Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Țefania, al doilea preot, și pe cei trei ușieri.

 25  Și din cetate a luat pe un famen care avea sub porunca lui pe oamenii de război, șapte oameni din cei ce făceau parte din sfetnicii împăratului și care au fost găsiți în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oștirii, care era însărcinat să scrie la oaste poporul din țară, și șaizeci de oameni din poporul țării, care se aflau în cetate.

 26  Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat, și i-a dus la împăratul Babilonului la Ribla.

 27  Împăratul Babilonului i-a lovit și i-a omorât la Ribla în țara Hamatului. Astfel a fost dus rob Iuda departe de țara lui.

 28  Iată poporul pe care l-a dus Nebucadnețar în robie: în al șaptelea an: trei mii douăzeci și trei de iudei;

 29  în al optsprezecelea an al lui Nebucadnețar, a luat din Ierusalim opt sute treizeci și doi de inși;

 30  în al douăzeci și treilea an al lui Nebucadnețar, Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat șapte sute patruzeci și cinci de iudei; de toți: patru mii șase sute de inși.

 31  În al treizeci și șaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci și cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul întâi al domniei lui, a înălțat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, și l-a scos din temniță.

 32  I-a vorbit cu bunătate, și i-a așezat scaunul lui de domnie mai presus de scaunul de domnie al împăraților care erau cu el la Babilon.

 33  A pus să-i schimbe hainele de temniță, și Ioiachin a mâncat totdeauna la masa împăratului în tot timpul vieții sale.

 34  Împăratul Babilonului a purtat grijă necontenit de hrana lui zilnică, până în ziua morții lui, în tot timpul vieții sale.