1  Iată cuvântul vorbit lui Ieremia din partea Domnului:

 2  „Șezi la poarta Casei Domnului, vestește acolo cuvântul acesta, și spune: „Ascultați Cuvântul Domnului, toți bărbații lui Iuda, care intrați pe aceste porți, ca să vă închinați înaintea Domnului!”

 3  „Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Îndreptați-vă căile și faptele, și vă voi lăsa să locuiți în locul acesta.

 4  Nu vă hrăniți cu nădejdi înșelătoare, zicând: „Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!”

 5  „Căci numai dacă vă veți îndrepta căile și faptele, dacă veți înfăptui dreptatea unii față de alții,

 6  dacă nu veți asupri pe străin, pe orfan și pe văduvă, dacă nu veți vărsa sânge nevinovat în locul acesta, și dacă nu veți merge după alți dumnezei, spre nenorocirea voastră,

 7  numai așa vă voi lăsa să locuiți în locul acesta, în țara pe care am dat-o părinților voștri, din veșnicie în veșnicie.

 8  Dar iată că voi vă hrăniți cu nădejdi înșelătoare, care nu slujesc la nimic.

 9  Cum? Furați, ucideți, preacurviți, jurați strâmb, aduceți tămâie lui Baal, mergeți după alți dumnezei pe care nu-i cunoașteți!...

 10  Și apoi veniți să vă înfățișați înaintea Mea, în Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu și ziceți: „Suntem izbăviți!”... ca iarăși să faceți toate aceste urâciuni!

 11  „Este Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu, o peșteră de tâlhari înaintea voastră?” „Eu însumi văd lucrul acesta, zice Domnul!”

 12  „Duceți-vă dar la locul care-Mi fusese închinat la Silo, unde pusesem să locuiască odinioară Numele Meu, și vedeți ce i-am făcut, din pricina răutății poporului Meu Israel!

 13  „Și acum, fiindcă ați făcut toate aceste fapte, zice Domnul, fiindcă v-am vorbit dis-de-dimineață, și n-ați ascultat, fiindcă v-am chemat și n-ați răspuns,

 14  voi face Casei peste care este chemat Numele Meu, în care vă puneți încrederea, și locului pe care vi l-am dat vouă și părinților voștri, le voi face întocmai cum am făcut lui Silo.

 15  Și vă voi lepăda de la Fața Mea, cum am lepădat pe toți frații voștri, pe toată sămânța lui Efraim!”

 16  „Tu însă nu mijloci pentru poporul acesta, nu înălța nici cereri, nici rugăciuni pentru ei, și nu stărui pe lângă Mine; căci nu te voi asculta!

 17  Nu vezi ce fac ei în cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului?

 18  Copiii strâng lemne, părinții aprind focul, și femeile frământă plămădeala, ca să pregătească turte împărătesei cerului, și să toarne jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mânie.”

 19  „Pe Mine Mă mânie ei oare? zice Domnul; nu pe ei înșiși, spre rușinea lor?”

 20  „De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Iată, mânia și urgia Mea se vor vărsa peste locul acesta, peste oameni și dobitoace, peste copacii de pe câmp și peste roadele pământului; și va arde, și nu se va stinge.”

 21  „Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Adăugați arderile voastre de tot la jertfele voastre, și mâncați-le carnea!

 22  Căci n-am vorbit nimic cu părinții voștri și nu le-am dat nicio poruncă, cu privire la arderi de tot și jertfe, în ziua când i-am scos din țara Egiptului.

 23  Ci iată porunca pe care le-am dat-o: „Ascultați glasul Meu, și Eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi veți fi poporul Meu; umblați pe toate căile pe care vi le-am poruncit, ca să fiți fericiți.”

 24  Dar ei n-au ascultat, și n-au luat aminte, ci au urmat sfaturile și pornirile inimii lor rele, au dat înapoi și n-au mers înainte.

 25  Din ziua când au ieșit părinții voștri din Egipt, până în ziua de azi, v-am trimis pe toți slujitorii Mei, proorocii, i-am trimis în fiecare zi, de dimineață.

 26  Dar ei nu M-au ascultat, n-au luat aminte; și-au înțepenit gâtul, și au făcut mai rău decât părinții lor.

 27  Și chiar dacă le vei spune toate aceste lucruri, tot nu te vor asculta; și dacă vei striga la ei, nu-ți vor răspunde.

 28  De aceea, spune-le: „Acesta este poporul care n-ascultă glasul Domnului, Dumnezeului său, și care nu vrea să ia învățătură; s-a dus adevărul, a fugit din gura lor.”

 29  „Acum, tunde-ți părul, Ierusalime, și aruncă-l departe; suie-te pe înălțimi, și fă o cântare de jale! Căci Domnul lapădă și îndepărtează neamul de oameni, care I-a ațâțat urgia.

 30  Căci copiii lui Iuda au făcut ce este rău înaintea Mea, zice Domnul; și-au așezat urâciunile lor în Casa peste care este chemat Numele Meu, ca s-o spurce.

 31  Au zidit și locuri înalte la Tofet, în valea Ben-Hinom, ca să-și ardă în foc pe fiii și fiicele lor: lucru pe care Eu nu-l poruncisem, și nici nu-Mi trecuse prin minte.”

 32  „De aceea iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice Tofet și valea Ben-Hinom, ci se va zice valea măcelului, și se vor îngropa morții la Tofet, din lipsă de loc.

 33  Trupurile moarte ale acestui popor vor fi hrana păsărilor cerului și a fiarelor pământului; și nimeni nu le va speria.

 34  Voi face astfel să înceteze în cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului, strigătele de bucurie și strigătele de veselie, cântecele mirelui și cântecele miresei, căci țara va ajunge un pustiu!”