1  O parte a căzut prin sorți seminției lui Manase, căci el era întâiul născut al lui Iosif. Machir, întâiul născut al lui Manase și tatăl lui Galaad, avusese Galaadul și Basanul, pentru că era un bărbat de război.

 2  Au dat prin sorți o parte celorlalți fii ai lui Manase, după familiile lor, fiilor lui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel, fiilor lui Sihem, fiilor lui Hefer, fiilor lui Șemida: aceștia sunt copiii de parte bărbătească ai lui Manase, fiul lui Iosif, după familiile lor.

 3  Țelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n-a avut fii, dar a avut fiice, ale căror nume sunt acestea: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța.

 4  Ele s-au înfățișat înaintea preotului Eleazar, înaintea lui Iosua, fiul lui Nun, și înaintea mai marilor, și au zis: „Domnul a poruncit lui Moise să ne dea o moștenire între frații noștri.” Și li s-a dat, după porunca Domnului, o moștenire între frații tatălui lor.

 5  Au căzut zece părți lui Manase, afară de țara Galaadului și a Basanului, care este de cealaltă parte a Iordanului.

 6  Căci fetele lui Manase au avut o moștenire între fiii lui, și țara Galaadului a fost pentru ceilalți fii ai lui Manase.

 7  Hotarul lui Manase se întindea de la Așer până la Micmetat, care este la răsărit de Sihem, și ducea la dreapta până la locuitorii din En-Tapuah.

 8  Țara Tapuahului era a fiilor lui Manase, dar Tapuahul de pe hotarul lui Manase era al fiilor lui Efraim.

 9  Hotarul se cobora până la pârâul Cana, la miazăzi de pârâu. Cetățile acestea ale lui Efraim erau în mijlocul cetăților lui Manase. Hotarul lui Manase era pe partea de miazănoapte a pârâului și ieșea la mare.

 10  Ținutul de la miazăzi era al lui Efraim, cel de la miazănoapte al lui Manase, și marea le slujea ca hotar; la miazănoapte se întâlneau cu Așer și la răsărit cu Isahar.

 11  Manase stăpânea în Isahar și în Așer: Bet-Șean cu satele lui, Ibleam cu satele lui, locuitorii Dorului cu satele lui, locuitorii din En-Dor cu satele lui, locuitorii din Taanac cu satele lui, și locuitorii din Meghido cu satele lui, cele trei înălțimi.

 12  Fiii lui Manase n-au putut să izgonească pe locuitorii din aceste cetăți, și Cananiții au izbutit astfel să rămână în țara aceasta.

 13  Când copiii lui Israel au fost destul de tari, au supus pe Cananiți la un bir, dar nu i-au izgonit.

 14  Fiii lui Iosif au vorbit lui Iosua, și i-au zis: „Pentru ce ne-ai dat de moștenire numai un sorț și numai o parte, când noi suntem un popor mare la număr și Domnul ne-a binecuvântat până acum?”

 15  Iosua le-a zis: „Dacă sunteți un popor mare la număr, suiți-vă în pădure, și tăiați-o, ca să vă faceți loc în țara Fereziților și a Refaimiților, fiindcă muntele lui Efraim este prea strâmt pentru voi.”

 16  Fiii lui Iosif au zis: „Muntele nu ne va ajunge, și toți Cananiții care locuiesc în vale, cei ce sunt la Bet-Șean și în satele lui, și cei ce sunt în valea lui Izreel au care de fier.”

 17  Iosua a zis casei lui Iosif, lui Efraim și lui Manase: „Voi sunteți un popor mare la număr, și puterea voastră este mare, nu veți avea un singur sorț.

 18  Ci veți avea muntele, căci veți tăia pădurea, și ieșirile ei vor fi ale voastre, și veți izgoni pe Cananiți, cu toate carele lor de fier și cu toată tăria lor.”