1  Poți tu să prinzi Leviatanul cu undița? Sau să-i legi limba cu o funie?

 2  Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să-i străpungi cu un cârlig falca?

 3  Îți va face el multe rugăminți? Îți va vorbi el cu un glas dulce?

 4  Va face el un legământ cu tine, ca să-ți fie rob pe vecie?

 5  Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ți înveselești fetele?

 6  Fac pescarii negoț cu el? Îl împart ei între negustori?

 7  Îi vei acoperi pielea cu țepușe, și capul cu căngi?

 8  Ridică-ți numai mâna împotriva lui, și nu-ți va mai veni gust să-l lovești.

 9  Iată că ești înșelat în așteptarea ta de a-l prinde: numai să-l vezi, și cazi la pământ!

 10  Nimeni nu este atât de îndrăzneț ca să-l întărâte. Cine Mi s-ar împotrivi în față?

 11  Cui sunt dator, ca să-i plătesc? Sub cer totul este al Meu.

 12  Vreau să mai vorbesc iarăși de mădularele lui, și de tăria lui, și de frumusețea întocmirii lui.

 13  Cine-i va putea ridica veșmântul? Cine va putea pătrunde între fălcile lui?

 14  Cine va putea deschide porțile gurii lui? Șirurile dinților lui, cât sunt de înspăimântătoare!

 15  Scuturile lui mărețe și puternice, sunt unite împreună ca printr-o pecete;

 16  se țin unul de altul, și nici aerul n-ar putea trece printre ele.

 17  Sunt ca niște frați care se îmbrățișează, se apucă, și rămân nedespărțiți.

 18  Strănuturile lui fac să strălucească lumina; ochii lui sunt ca geana zorilor.

 19  Din gura lui țâșnesc flăcări, scapără schintei de foc din ea.

 20  Din nările lui iese fum, ca dintr-un vas care fierbe, ca dintr-o căldare fierbinte.

 21  Suflarea lui aprinde cărbunii, și gura lui aruncă flăcări.

 22  Tăria lui stă în grumaz, și înaintea lui sare groaza.

 23  Părțile lui cele cărnoase se țin împreună, ca turnate pe el, neclintite.

 24  Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesubt.

 25  Când se scoală el, tremură vitejii, și spaima îi pune pe fugă.

 26  Degeaba este lovit cu sabia; căci sulița, săgeata și pavăza nu folosesc la nimic.

 27  Pentru el fierul este ca paiul, arama, ca lemnul putred.

 28  Săgeata nu-l pune pe fugă, pietrele din praștie sunt ca pleava pentru el.

 29  Nu vede în ghioagă decât un fir de pai, și râde la șuieratul săgeților.

 30  Sub pântecele lui sunt țepi ascuțiți: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.

 31  Face să clocotească fundul mării ca un cazan, și-l clatină ca pe un vas plin cu mir.

 32  În urmă el lasă o cărare luminoasă; și adâncul pare ca pletele unui bătrân.

 33  Pe pământ nimic nu-i este stăpân; este făcut, ca să nu se teamă de nimic.

 34  Privește cu dispreț tot ce este înălțat, este împăratul celor mai mândre dobitoace.”