1  Proorocie asupra pustiei mării. Cum înaintează vijelia de la miazăzi, așa vine el din pustie, din țara înfricoșătoare.

 2  O vedenie grozavă mi s-a descoperit. Asupritorul asuprește, pustiitorul pustiește. – „Suie-te, Elamule! Împresoară, Medio! Căci fac să înceteze toate oftările lor, – zice Domnul.”

 3  De aceea mi s-a umplut inima de neliniște, m-apucă durerile, ca durerile unei femei când naște. Zvârcolirile nu mă lasă s-aud, tremurul mă împiedică să văd.

 4  Îmi bate inima cu putere, m-apucă groaza; noaptea plăcerilor mele ajunge o noapte de spaimă.

 5  Ei pun masa, straja veghează, și ei mănâncă, beau... Dar deodată se aude strigând: „În picioare, voievozi! Ungeți scutul!”

 6  Căci așa mi-a vorbit Domnul: „Du-te și pune un străjer, ca să dea de veste despre ce va vedea.” –

 7  El a văzut călărime, călăreți doi câte doi, călăreți pe măgari, călăreți pe cămile; și asculta cu luare aminte, cu cea mai mare băgare de seamă.

 8  Apoi a strigat, ca un leu: „Doamne, am stat mereu în turnul meu de pază, și stam de strajă în toate nopțile.

 9  Și iată că a venit călărime și călăreți doi câte doi.” Apoi a luat iarăși cuvântul, și a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, și toate icoanele dumnezeilor lui sunt sfărâmate la pământ!”

 10  O, poporul meu, care ai fost stropșit ca boabele de grâu din aria mea, ce am auzit de la Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, aceea vă vestesc.

 11  Proorocie asupra Dumei. Mi se strigă din Seir: „Străjerule, cât mai este din noapte?” „Străjerule, mai este mult din noapte?”

 12  Străjerul răspunde: „Vine dimineața, și este tot noapte. Dacă vreți să întrebați, întrebați; întoarceți-vă, și veniți iarăși.”

 13  Proorocie asupra Arabiei. Veți petrece noaptea în tufele Arabiei, cete de negustori din Dedan!

 14  Duceți apă celor ce le este sete; locuitorii țării Tema duceți pâine fugarilor!

 15  Căci ei fug dinaintea săbiilor, dinaintea săbiei scoase din teacă, dinaintea arcului încordat, și dinaintea unei lupte înverșunate.

 16  Căci așa mi-a vorbit Domnul: „Încă un an, ca anii unui simbriaș, și s-a isprăvit cu toată slava Chedarului.

 17  Nu va mai rămâne decât un mic număr din vitejii arcași, fii ai Chedarului, căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, a spus-o.