1  Vai de Ariel (Leul lui Dumnezeu), de Ariel! Cetatea în care a tăbărât David! „Adăugați an la an, și lăsați sărbătorile să-și facă ocolul lor.

 2  Apoi voi împresura pe Ariel; plânsete și gemete vor fi în ea și cetatea va fi ca un Ariel pentru Mine.

 3  Căci te voi împresura de toate părțile, te voi înconjura cu cete de străjeri, și voi ridica întărituri de șanțuri împotriva ta.

 4  Vei fi doborât la pământ și de acolo vei vorbi, și din țărână ți se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieși din pământ ca al unei năluci, și din țărână îți vei șopti cuvintele.

 5  Dar mulțimea vrăjmașilor tăi va fi ca o pulbere măruntă, și mulțimea asupritorilor va fi ca pleava care zboară, și aceasta deodată, într-o clipă.”

 6  De la Domnul oștirilor va veni pedeapsa, cu tunete, cutremure de pământ și pocnet puternic, cu vijelie și furtună, și cu flacăra unui foc mistuitor.

 7  Și, ca un vis, ca o vedenie de noapte, așa va fi mulțimea neamurilor care vor lupta împotriva lui Ariel, așa vor fi cei ce se vor bate împotriva lui și cetățuiei lui, strângându-l de aproape.

 8  După cum cel flămând visează că mănâncă, și se trezește cu stomahul gol, și, după cum cel însetat visează că bea, și se trezește stors de puteri și cu setea neastâmpărată: tot așa va fi și cu mulțimea neamurilor care vor veni să lupte împotriva muntelui Sionului.

 9  „Rămâneți încremeniți și uimiți! Închideți ochii și fiți orbi!” „Ei sunt beți; dar nu de vin; se clatină, dar nu din pricina băuturilor tari.

 10  Ci pentru că Domnul a turnat peste voi un duh de adormire; v-a închis ochii, proorocilor, și v-a acoperit capetele, văzătorilor.

 11  De aceea toată descoperirea dumnezeiască a ajuns pentru voi ca vorbele unei cărți pecetluite. Dacă o dai cuiva care știe să citească, și-i zici; „Ia citește!” El răspunde: „Nu pot, căci este pecetluită!”

 12  Sau dacă dai cartea unuia care nu știe să citească și-i zici: „Ia citește!” El răspunde: „Nu știu să citesc.”

 13  Domnul zice: „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinstește cu gura și cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, și frica pe care o are de Mine, nu este decât o învățătură de datină omenească.

 14  De aceea voi lovi iarăși pe poporul acesta cu semne și minuni din ce în ce mai minunate, așa că înțelepciunea înțelepților lui va pieri, și priceperea oamenilor lui pricepuți se va face nevăzută.”

 15  Vai de cei ce își ascund planurile dinaintea Domnului, care își fac faptele în întuneric, și zic: „Cine ne vede și cine ne știe?”

 16  Stricați ce sunteți! Oare olarul trebuie privit ca lutul, sau poate lucrarea să zică despre lucrător: „Nu m-a făcut el”? Sau poate vasul să zică despre olar: „El nu se pricepe”?

 17  Peste puțină vreme, Libanul se va preface în pomet, și pometul va fi socotit ca o pădure!

 18  În ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărții, și ochii orbilor, izbăviți de negură și întuneric, vor vedea.

 19  Cei nenorociți se vor bucura tot mai mult în Domnul, și săracii se vor veseli de Sfântul lui Israel.

 20  Căci asupritorul nu va mai fi, batjocoritorul va pieri, și toți cei ce pândeau nelegiuirea vor fi nimiciți:

 21  cei ce osândeau pe alții la judecată, întindeau curse cui îi înfruntau la poarta cetății, și năpăstuiau fără temei pe cel nevinovat.

 22  De aceea așa vorbește Domnul către casa lui Iacov, El, care a răscumpărat pe Avraam: „Acum Iacov nu va mai roși de rușine, și nu i se va mai îngălbeni fața acum.

 23  Căci când vor vedea ei, când vor vedea copiii lor, în mijlocul lor, lucrarea mâinilor Mele, Îmi vor sfinți Numele; vor sfinți pe Sfântul lui Iacov, și se vor teme de Dumnezeul lui Israel.

 24  Cei rătăciți cu duhul vor căpăta pricepere, și cei ce cârteau vor lua învățătură.”