1  Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:

 2  „Când va păcătui cineva și va săvârși o nelegiuire față de Domnul, tăgăduind aproapelui său un lucru încredințat lui, sau dat în păstrarea lui, sau luat cu sila, sau va înșela pe aproapele lui,

 3  tăgăduind că a găsit un lucru pierdut, sau făcând un jurământ strâmb cu privire la un lucru oarecare pe care-l face omul și păcătuiește;

 4  când va păcătui astfel și se va face vinovat, să dea înapoi lucrul luat cu sila sau luat prin înșelăciune, sau încredințat lui, sau lucrul pierdut pe care l-a găsit,

 5  sau lucru pentru care a făcut un jurământ strâmb – oricare ar fi – să-l dea înapoi întreg, să mai adauge a cincea parte din prețul lui, și să-l dea în mâna stăpânului lui, chiar în ziua când își va aduce jertfa lui pentru vină.

 6  Iar ca jertfă pentru vină, să aducă Domnului pentru păcatul lui un berbece fără cusur, luat din turmă, după prețuirea ta, și să-l dea preotului.

 7  Și preotul va face pentru el ispășirea înaintea Domnului, și i se va ierta, oricare ar fi greșeala, de care se va fi făcut vinovat.”

 8  Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:

 9  „Dă următoarea poruncă lui Aaron și fiilor săi, și zi: „Iată legea arderii de tot. Arderea de tot să rămână pe vatra altarului toată noaptea până dimineața, și în felul acesta focul să ardă pe altar.

 10  Preotul să se îmbrace cu tunica de in, să-și acopere goliciunea cu izmenele, să ia cenușa făcută de focul, care va mistui arderea de tot de pe altar, și s-o verse lângă altar.

 11  Apoi să se dezbrace de veșmintele lui și să se îmbrace cu altele, ca să scoată cenușa afară din tabără, într-un loc curat.

 12  Focul să ardă pe altar și să nu se stingă deloc: în fiecare dimineață, preotul să aprindă lemne pe altar, să așeze arderea de tot pe ele, și să ardă deasupra grăsimea jertfelor de mulțumire.

 13  Focul să ardă necurmat pe altar și să nu se stingă deloc.

 14  Iată legea darului adus ca jertfă de mâncare. Fiii lui Aaron s-o aducă înaintea Domnului, înaintea altarului.

 15  Preotul să ia un pumn din floarea făinii și din untdelemn, cu toată tămâia adăugată la darul de mâncare, și s-o ardă pe altar ca aducere aminte de un miros plăcut Domnului.

 16  Aaron și fiii lui să mănânce ce va mai rămâne din darul de mâncare; s-o mănânce fără aluat, într-un loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii.

 17  Să n-o coacă cu aluat. Aceasta este partea pe care le-am dat-o Eu din darurile Mele de mâncare mistuite de foc. Ea este un lucru preasfânt, ca și jertfa de ispășire și ca și jertfa pentru vină.

 18  Toată partea bărbătească dintre copiii lui Aaron să mănânce din ea. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri, cu privire la darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului: oricine se va atinge de ele va fi sfințit.”

 19  Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:

 20  „Iată darul pe care îl vor face Domnului Aaron și fiii lui, în ziua când vor primi ungerea: a zecea parte dintr-o efă de floarea făinii, ca dar de mâncare veșnic, jumătate dimineața și jumătate seara.

 21  Să fie pregătită în tigaie cu untdelemn, și s-o aduci prăjită; s-o aduci coaptă și tăiată în bucăți, ca un dar de mâncare de un miros plăcut Domnului.

 22  Preotul dintre fiii lui Aaron, care va fi uns în locul lui, să aducă darul acesta ca jertfă de mâncare. Aceasta este o lege veșnică înaintea Domnului: să fie arsă întreagă.

 23  Orice dar de mâncare al unui preot să fie ars în întregime: să nu se mănânce.”

 24  Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:

 25  „Vorbește lui Aaron și fiilor lui, și zi: „Iată legea jertfei de ispășire. Vita pentru jertfa de ispășire să fie junghiată înaintea Domnului în locul unde se junghie arderea de tot: ea este un lucru preasfânt.

 26  Preotul care va aduce jertfa de ispășire, acela s-o mănânce; și anume să fie mâncată într-un loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii.

 27  Oricine se va atinge de carnea ei va fi sfințit. Dacă va sări sânge din ea pe vreun veșmânt, locul stropit cu sânge să fie spălat într-un loc sfânt.

 28  Vasul de pământ în care se va fierbe, să se spargă; dacă s-a fiert într-un vas de aramă, vasul să fie frecat și spălat cu apă.

 29  Toată partea bărbătească dintre preoți să mănânce din ea: ea este un lucru preasfânt.

 30  Dar să nu se mănânce nicio jertfă de ispășire din al cărei sânge se va aduce în cortul întâlnirii pentru facerea ispășirii în sfântul locaș: ci aceea să fie arsă în foc.