1  În vremea aceea au venit unii, și au istorisit lui Isus ce se întâmplase unor galileeni, al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor.

 2  „Credeți voi”, le-a răspuns Isus, „că acești galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni, pentru că au pățit astfel?

 3  Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri la fel.

 4  Sau acei optsprezece inși, peste care a căzut turnul din Siloam, și i-a omorât, credeți că au fost mai păcătoși decât toți ceilalți oameni, care locuiau în Ierusalim?

 5  Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri la fel.”

 6  El a spus și pilda aceasta: „Un om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el, și n-a găsit.

 7  Atunci a zis vierului: „Iată că sunt trei ani, de când vin și caut rod în smochinul acesta, și nu găsesc. Taie-l. La ce să mai cuprindă și pământul degeaba?”

 8  „Doamne”, i-a răspuns vierul, „mai lasă-l și anul acesta; am să-l sap de jur împrejur, și am să-i pun gunoi la rădăcină.

 9  Poate că de acum înainte va face roadă; dacă nu, îl vei tăia.”

 10  Isus învăța pe norod într-o sinagogă în ziua Sabatului.

 11  Și acolo era o femeie stăpânită de optsprezece ani de un duh de neputință; era gârbovă, și nu putea nicidecum să-și îndrepte spatele.

 12  Când a văzut-o Isus, a chemat-o, și i-a zis: „Femeie, ești dezlegată de neputința ta.”

 13  Și-a întins mâinile peste ea: îndată s-a îndreptat, și slăvea pe Dumnezeu.

 14  Dar fruntașul sinagogii, mâniat că Isus săvârșise vindecarea aceasta în ziua Sabatului, a luat cuvântul, și a zis norodului: „Sunt șase zile în care trebuie să lucreze omul; veniți dar în aceste zile să vă vindecați, și nu în ziua Sabatului!”

 15  „Fățarnicilor”, i-a răspuns Domnul; „oare în ziua Sabatului nu-și dezleagă fiecare din voi boul sau măgarul de la iesle, și-l duce de-l adapă?

 16  Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam, și pe care Satana o ținea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?”

 17  Pe când vorbea El astfel, toți potrivnicii Lui au rămas rușinați; și norodul se bucura de toate lucrurile minunate, pe care le făcea El.

 18  El a mai zis: „Cu ce se aseamănă Împărăția lui Dumnezeu, și cu ce o voi asemăna?

 19  Se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l-a luat un om, și l-a aruncat în grădina sa; el a crescut, s-a făcut copac mare, și păsările cerului și-au făcut cuiburi în ramurile lui.”

 20  El a zis iarăși: „Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu?

 21  Se aseamănă cu aluatul, pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină, până s-a dospit toată.”

 22  Isus umbla prin cetăți și prin sate, învățând pe norod, și călătorind spre Ierusalim.

 23  Cineva I-a zis: „Doamne, oare puțini sunt cei ce sunt pe calea mântuirii?” El le-a răspuns:

 24  „Nevoiți-vă să intrați pe ușa cea strâmtă. Căci vă spun, că mulți vor căuta să intre, și nu vor putea.

 25  Odată ce Stăpânul casei Se va scula și va încuia ușa, și voi veți fi afară, și veți începe să bateți la ușă, și să ziceți: „Doamne, Doamne, deschide-ne!” drept răspuns, El vă va zice: „Nu știu de unde sunteți.”

 26  Atunci veți începe să ziceți: „Noi am mâncat și am băut în fața Ta, și în ulițele noastre ai învățat pe norod.”

 27  Și El va răspunde: „Vă spun că nu știu de unde sunteți; depărtați-vă de la Mine, voi toți lucrătorii fărădelegii.”

 28  Va fi plânsul și scrâșnirea dinților, când veți vedea pe Avraam, pe Isaac și pe Iacov, și pe toți proorocii în Împărăția lui Dumnezeu, iar pe voi scoși afară.

 29  Vor veni de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi, și vor ședea la masă în Împărăția lui Dumnezeu.

 30  Și iată că sunt unii din cei de pe urmă, care vor fi cei dintâi, și sunt unii din cei dintâi, care vor fi cei de pe urmă.”

 31  În aceeași zi, au venit câțiva farisei, și I-au zis: „Pleacă, și du-Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare.”

 32  „Duceți-vă”, le-a răspuns El, „și spuneți vulpii aceleia: „Iată că scot dracii, și săvârșesc vindecări astăzi și mâine, iar a treia zi voi isprăvi.

 33  Dar trebuie să umblu astăzi, mâine și poimâne, fiindcă nu se poate ca un prooroc să piară afară din Ierusalim.

 34  Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine; de câte ori am vrut să strâng pe fiii tăi, cum își strânge găina puii sub aripi, și n-ați vrut!

 35  Iată că vi se va lăsa casa pustie; dar vă spun că nu Mă veți mai vedea, până veți zice: „Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!”