1  Pe când Se afla lângă Lacul Ghenezaret și Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu,

 2  Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieșiseră din ele să-și spele mrejile.

 3  S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon: și l-a rugat s-o depărteze puțin de la țărm. Apoi a șezut jos, și învăța pe noroade din corabie.

 4  Când a încetat să vorbească, a zis lui Simon: „Depărtează-o la adânc, și aruncați-vă mrejile pentru pescuire.”

 5  Drept răspuns, Simon I-a zis: „Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit, și n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejile!”

 6  După ce le-au aruncat, au prins o așa de mare mulțime de pești că începeau să li se rupă mrejile.

 7  Au făcut semn tovarășilor lor, care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit și au umplut amândouă corăbiile, așa că au început să se afunde corăbiile.

 8  Când a văzut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus, și I-a zis: „Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos.”

 9  Fiindcă îl apucase spaima, pe el și pe toți cei ce erau cu el, din pricina pescuirii, pe care o făcuseră.

 10  Tot așa și pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarășii lui Simon. Atunci Isus a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.”

 11  Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul, și au mers după El.

 12  Isus era într-una din cetăți. Și iată că un om plin de lepră, cum L-a văzut, s-a aruncat cu fața la pământ, L-a rugat, și I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești.”

 13  Isus a întins mâna, S-a atins de el, și i-a zis: „Da, voiesc, fii curățit!” Îndată, l-a lăsat lepra.

 14  Apoi i-a poruncit să nu spună nimănui. „Ci du-te”, i-a zis El, „de te arată preotului, și adu pentru curățirea ta ce a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei.”

 15  Se răspândea tot mai mult vestea despre El, și oamenii se strângeau cu grămada, ca să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor.

 16  Iar El se ducea în locuri pustii, și Se ruga.

 17  Într-una din zile, Isus învăța pe noroade. Niște farisei și învățători ai Legii, care veniseră din toate satele Galileei și ale Iudeii, și din Ierusalim, stăteau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca să vindece.

 18  Și iată că niște oameni purtau într-un pat pe un slăbănog, și căutau să-l ducă înăuntru, ca să-l pună înaintea Lui.

 19  Fiindcă n-aveau pe unde să-l ducă înăuntru, din pricina norodului, s-au suit pe acoperișul casei, și l-au coborât cu patul printre cărămizi, în mijlocul adunării, înaintea lui Isus.

 20  Când le-a văzut credința, Isus a zis: „Omule, păcatele îți sunt iertate!”

 21  Cărturarii și fariseii au început să cârtească, și să zică în ei înșiși: „Cine este acesta, de rostește hule? Cine poate să ierte păcatele decât singur Dumnezeu?”

 22  Isus, care le-a cunoscut gândurile, a luat cuvântul și le-a zis: „Pentru ce cârtiți în inimile voastre?

 23  Ce este mai lesne: a zice: „Păcatele îți sunt iertate”, sau a zice: „Scoală-te, și umblă?”

 24  Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele: – „Ție îți poruncesc”, a zis El slăbănogului, „scoală-te, ridică-ți patul, și du-te acasă”

 25  Și numaidecât, slăbănogul s-a sculat, în fața lor, a ridicat patul pe care zăcea și s-a dus acasă, slăvind pe Dumnezeu.

 26  Toți au rămas uimiți, și slăveau pe Dumnezeu; plini de frică, ziceau: „Azi am văzut lucruri nemaipomenite.”

 27  După aceea Isus a ieșit afară, și a văzut pe un vameș, numit Levi, șezând la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine!”

 28  Vameșul a lăsat totul, s-a sculat, și a mers după El.

 29  Levi I-a făcut un ospăț mare la el în casă; și o mulțime de vameși și de alți oaspeți ședeau la masă cu ei.

 30  Fariseii și cărturarii cârteau și ziceau ucenicilor Lui: „Pentru ce mâncați și beți împreună cu vameșii și cu păcătoșii?

 31  Isus a luat cuvântul și le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi.

 32  N-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți ci pe cei păcătoși.”

 33  Ei I-au zis: „Ucenicii lui Ioan, ca și ai fariseilor, postesc des, și fac rugăciuni, pe când ai Tăi mănâncă și beau.”

 34  El le-a răspuns: „Oare puteți face pe nuntași să postească în timpul când mirele este cu ei?

 35  Vor veni zile când va fi luat mirele de la ei; atunci vor posti în acele zile.”

 36  Le-a spus și o pildă: „Nimeni nu rupe dintr-o haină nouă un petec, ca să-l pună la o haină veche; altmintrelea, rupe și haina cea nouă, și nici petecul luat de la ea, nu se potrivește la cea veche.

 37  Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altmintrelea, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsă, și burdufurile se prăpădesc;

 38  ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi, și amândouă se păstrează.

 39  Și nimeni, după ce a băut vin vechi, nu voiește vin nou, căci zice: „Este mai bun cel vechi.”