1  Fetele lui Țelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif, și ale căror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța,

 2  s-au apropiat și s-au înfățișat înaintea lui Moise, înaintea preotului Eleazar, înaintea mai marilor și înaintea întregii adunări, la ușa cortului întâlnirii. Ele au zis:

 3  „Tatăl nostru a murit în pustie; el nu era în mijlocul cetei celor ce s-au răzvrătit împotriva Domnului, în mijlocul cetei lui Core, ci a murit pentru păcatul lui, și n-a avut fii.

 4  Pentru ce să se stingă numele tatălui nostru din mijlocul familiei lui, pentru că n-a avut fii? Dă-ne și nouă deci o moștenire între frații tatălui nostru.”

 5  Moise a adus pricina lor înaintea Domnului.

 6  Și Domnul a zis lui Moise:

 7  „Fetele lui Țelofhad au dreptate. Să le dai de moștenire o moșie între frații tatălui lor, și să treci asupra lor moștenirea tatălui lor.

 8  Iar copiilor lui Israel, să le vorbești și să le spui: „Când un om va muri fără să le lase fii, să treceți moștenirea lui asupra fetei lui.

 9  Dacă n-are nicio fată, moștenirea lui s-o dați fraților lui.

 10  Dacă n-are nici frați, moștenirea lui s-o dați fraților tatălui său.

 11  Și dacă nici tatăl lui n-are frați, moștenirea lui s-o dați rudei celei mai apropiate din familia lui, și ea s-o stăpânească. Aceasta să fie o lege și un drept pentru copiii lui Israel, cum a poruncit lui Moise Domnul.”

 12  Domnul a zis lui Moise: „Suie-te pe muntele acesta Abarim, și privește țara pe care am dat-o copiilor lui Israel.

 13  S-o privești, dar și tu vei fi adăugat la poporul tău, cum a fost adăugat fratele tău Aaron;

 14  pentru că v-ați împotrivit poruncii Mele, în pustia Țin, când cu cearta adunării, și nu M-ați sfințit înaintea lor cu prilejul apelor.” (Acestea sunt apele de ceartă, la Cades, în pustia Țin.)

 15  Moise a vorbit Domnului, și a zis:

 16  „Domnul, Dumnezeul duhurilor oricărui trup, să rânduiască peste adunare un om

 17  care să iasă înaintea lor, și să intre înaintea lor, care să-i scoată afară și să-i vâre înăuntru, pentru ca adunarea Domnului să nu fie ca niște oi care n-au păstor.”

 18  Domnul a zis lui Moise: „Ia-ți pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat în care este Duhul Meu, și să-ți pui mâna peste el.

 19  Să-l așezi înaintea preotului Eleazar și înaintea întregii adunări, și să-i dai porunci sub ochii lor.

 20  Să-l faci părtaș la dregătoria ta, pentru ca toată adunarea copiilor lui Israel să-l asculte.

 21  Să se înfățișeze înaintea preotului Eleazar, care să întrebe pentru el judecata lui Urim înaintea Domnului; și Iosua, toți copiii lui Israel, împreună cu el, și toată adunarea, să iasă după porunca lui Eleazar și să intre după porunca lui.

 22  Moise a făcut cum îi poruncise Domnul. A luat pe Iosua, și l-a pus înaintea preotului Eleazar și înaintea întregii adunări.

 23  Și-a pus mâinile peste el, și i-a dat porunci, cum spusese Domnul prin Moise.