1  Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:

 2  „Poruncește copiilor lui Israel să izgonească din tabără pe orice lepros, și pe oricine are o lepădare de sămânță, sau este întinat prin atingerea de un mort.

 3  Fie bărbați fie femei, să-i scoateți afară din tabără; să-i scoateți afară, ca să nu spurce tabăra în mijlocul căreia Îmi am Eu locuința.”

 4  Copiii lui Israel au făcut așa, și i-au scos afară din tabără; cum poruncise lui Moise Domnul, așa au făcut copiii lui Israel.

 5  Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:

 6  „Spune copiilor lui Israel: Când un bărbat sau o femeie va păcătui împotriva aproapelui său, făcând o călcare de lege față de Domnul, și se va face astfel vinovat,

 7  să-și mărturisească păcatul, și să dea înapoi în întregime prețul lucrului câștigat prin mijloace necinstite, adăugând a cincea parte; să-l dea aceluia față de care s-a făcut vinovat.

 8  Dacă nu este nimeni care să aibă drept să ia înapoi lucrul câștigat prin mijloace necinstite, lucrul acela să se întoarcă la Domnul, la preot, afară de berbecele adus ca jertfă de ispășire cu care se va face ispășire pentru cel vinovat.

 9  Orice dar ridicat din lucrurile închinate Domnului de copiii lui Israel, să fie al preotului, căruia îi sunt aduse.

 10  Lucrurile închinate Domnului vor fi ale preotului: tot ce i se va da preotului, al lui să fie.”

 11  Domnul a vorbit lui Moise, și a zis:

 12  „Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: Dacă păcătuiește nevasta cuiva față de bărbatul ei, și-i este necredincioasă;

 13  dacă altul se culcă cu ea, și lucrul este ascuns de bărbatul ei; dacă ea s-a pângărit în ascuns, fără să fie vreun martor împotriva ei, și fără să fie prinsă asupra faptului; –

 14  și dacă bărbatul este apucat de un duh de gelozie și are bănuieli asupra nevestei lui, care s-a pângărit, sau dacă este cuprins de un duh de gelozie și are bănuieli asupra nevestei lui, care nu s-a pângărit; –

 15  omul acela să-și aducă nevasta la preot, și, ca dar de mâncare pentru ea, să aducă a zecea parte dintr-o efă de floare de făină de orz; să nu toarne untdelemn pe ea, și să nu pună tămâie pe ea, căci acesta este un dar de mâncare adus pentru gelozie, un dar de descoperire, care descoperă o fărădelege.

 16  Preotul s-o apropie, și s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului.

 17  Preotul să ia apă sfântă într-un vas de pământ; să ia țărână de pe podeala cortului și s-o pună în apă.

 18  Preotul să pună pe femeie să stea în picioare înaintea Domnului; să descopere capul femeii, și să-i pună în mâini darul de mâncare adus pentru descoperire, darul de mâncare adus pentru gelozie; preotul să aibă în mână apele amare aducătoare de blestem.

 19  Preotul să pună pe femeie să jure, și să-i zică: „Dacă niciun om nu s-a culcat cu tine, și dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, nu te-ai abătut de la el ca să te pângărești cu altul, să nu-ți facă niciun rău aceste ape amare aducătoare de blestem!

 20  Dar dacă, fiind sub puterea bărbatului tău, te-ai abătut de la el și te-ai pângărit, și dacă un alt om decât bărbatul tău s-a culcat cu tine, –

 21  și preotul să pună pe femeie să jure cu un jurământ de blestem, și să-i zică: „Domnul să te facă să ajungi de blestem și de urgie în mijlocul poporului tău, făcând să ți se usuce coapsa și să ți se umfle pântecele,

 22  și apele acestea aducătoare de blestem să intre în măruntaiele tale, ca să facă să ți se umfle pântecele și să ți se usuce coapsa!” Și femeia să zică: „Amin! Amin!”

 23  Preotul să scrie blestemele acestea într-o carte, apoi să le șteargă cu apele cele amare.

 24  Și să dea femeii să bea apele amare aducătoare de blestem; și apele aducătoare de blestem vor intra în ea și-i vor pricinui amărăciunea.

 25  Preotul să ia din mâinile femeii darul de mâncare adus pentru gelozie, să legene darul într-o parte și într-alta înaintea Domnului, și să-l aducă pe altar.

 26  Apoi preotul să ia un pumn din darul acesta, ca aducere aminte, și să-l ardă pe altar. După aceea, să dea femeii să bea apele.

 27  După ce îi va da să bea apele, dacă ea s-a pângărit și a fost necredincioasă bărbatului ei, apele aducătoare de blestem vor intra în ea, și-i vor pricinui amărăciunea; pântecele i se va umfla, coapsa i se va usca, și femeia aceasta va fi de blestem în mijlocul poporului ei.

 28  Dar dacă femeia nu s-a pângărit și este curată, va rămâne neatinsă, și va avea copii.

 29  Aceasta este legea asupra geloziei, pentru împrejurarea când o femeie, care este sub puterea bărbatului ei, se abate și se pângărește,

 30  și pentru împrejurarea când un bărbat, apucat de un duh de gelozie, are bănuieli asupra nevestei lui: preotul s-o pună să stea în picioare înaintea Domnului, și să-i facă întocmai după legea aceasta.

 31  Bărbatul va fi scutit de vină, dar femeia aceea își va lua pedeapsa nelegiuirii ei.”