1  Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. –

 2  Omul socotește că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. –

 3  A face dreptate și judecată, este mai plăcut Domnului decât jertfele. –

 4  Privirile trufașe și inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat. –

 5  Planurile omului harnic nu duc decât la belșug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă. –

 6  Comorile câștigate cu o limbă mincinoasă sunt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte. –

 7  Silnicia celor răi îi mătură, pentru că nu vor să facă ce este drept. –

 8  Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

 9  Mai bine să locuiești într-un colț pe acoperiș, decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare. –

 10  Sufletul celui rău dorește răul, semenul lui n-are nicio trecere înaintea lui. –

 11  Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept: și când se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. –

 12  Cel neprihănit se uită la casa celui rău, și vede ce repede sunt aruncați cei răi în nenorocire. –

 13  Cine își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, când va striga. –

 14  Un dar făcut în taină potolește mânia, și o mită dată pe ascuns potolește cea mai puternică mânie. –

 15  Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază. –

 16  Omul care se abate de la calea înțelepciunii, se va odihni în adunarea celor morți. –

 17  Cine iubește petrecerile va duce lipsă, și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește. –

 18  Cel rău slujește ca preț de răscumpărare pentru cel neprihănit, și cel stricat, pentru oamenii fără prihană. –

 19  Mai bine să locuiești într-un pământ pustiu, decât cu o nevastă gâlcevitoare și supărăcioasă. –

 20  Comori de preț și untdelemn sunt în locuința celui înțelept, dar omul fără minte le risipește. –

 21  Cine urmărește neprihănirea și bunătatea, găsește viață, neprihănire și slavă. –

 22  Înțeleptul cucerește cetatea vitejilor, și doboară puterea în care se încredeau. –

 23  Cine își păzește gura și limba, își scutește sufletul de multe necazuri. –

 24  Cel mândru și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării.

 25  Poftele leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile. –

 26  Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie. –

 27  Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite. –

 28  Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă. –

 29  Cel rău ia o înfățișare nerușinată, dar omul fără prihană își îmbunătățește calea. –

 30  Nici înțelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajută împotriva Domnului. –

 31  Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruința este a Domnului. –