1  Un om care se împotrivește tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată și fără leac. –

 2  Când se înmulțesc cei buni, poporul se bucură, dar când stăpânește cel rău, poporul geme. –

 3  Cine iubește înțelepciunea înveselește pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipește averea. –

 4  Un împărat întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimicește. –

 5  Cine lingușește pe aproapele său, îi întinde un laț sub pașii lui. –

 6  În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie și se bucură. –

 7  Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă. –

 8  Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înțelepții potolesc mânia. –

 9  Când se ceartă un înțelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face. –

 10  Oamenii setoși de sânge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viața. –

 11  Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpânește. –

 12  Când cel ce stăpânește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toți slujitorii lui sunt niște răi. –

 13  Săracul și asupritorul se întâlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amândoi,

 14  Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. –

 15  Nuiaua și certarea dau înțelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face rușine mamei sale. –

 16  Când se înmulțesc cei răi, se înmulțește și păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. –

 17  Pedepsește-ți fiul, și el îți va da odihnă, și îți va aduce desfătare sufletului. –

 18  Când nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar ferice de poporul care păzește legea! –

 19  Nu prin vorbe se pedepsește un rob, căci chiar dacă pricepe, n-ascultă. –

 20  Dacă vezi un om care vorbește nechibzuit, poți să nădăjduiești mai mult de la un nebun decât de la el. –

 21  Slujitorul pe care-l răsfeți din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. –

 22  Un om mânios stârnește certuri, și un înfuriat face multe păcate. –

 23  Mândria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. –

 24  Cine împarte cu un hoț își urăște viața, aude blestemul, și nu spune nimic. –

 25  Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă. –

 26  Mulți umblă după bunăvoința celui ce stăpânește, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.

 27  Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniți, dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.