Psalmul 106
1 Lăudați pe Domnul! Lăudați pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ține în veci!
2 Cine va putea spune isprăvile mărețe ale Domnului? Cine va putea vesti toată lauda Lui?
3 Ferice de cei ce păzesc Legea, de cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme!
4 Adu-Ți aminte de mine, Doamne, în bunăvoința Ta pentru poporul Tău! Adu-Ți aminte de mine, și dă-i ajutorul Tău,
5 ca să văd fericirea aleșilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău, și să mă laud cu moștenirea Ta!
6 Noi am păcătuit ca și părinții noștri, am săvârșit nelegiuirea, am făcut rău.
7 Părinții noștri în Egipt n-au luat aminte la minunile Tale, nu și-au adus aminte de mulțimea îndurărilor Tale, și au fost neascultători la mare, la Marea Roșie.
8 Dar El i-a scăpat, din pricina Numelui Lui, ca să-Și arate puterea.
9 A mustrat Marea Roșie, și ea s-a uscat; și i-a trecut prin adâncuri ca printr-un pustiu.
10 I-a scăpat din mâna celui ce-i ura, și i-a izbăvit din mâna vrăjmașului.
11 Apele au acoperit pe potrivnicii lor. N-a rămas unul măcar din ei.
12 Atunci ei au crezut în cuvintele Lui și au cântat laudele Lui.
13 Dar au uitat curând lucrările Lui, și n-au așteptat împlinirea planurilor Lui.
14 Ci i-a apucat pofta în pustie, și au ispitit pe Dumnezeu în pustietate.
15 El le-a dat ce cereau; dar a trimis o molimă printre ei.
16 În tabără au fost geloși pe Moise, și pe Aaron, sfântul Domnului.
17 Atunci s-a deschis pământul, și a înghițit pe Datan, și s-a închis deasupra cetei lui Abiram.
18 Focul le-a aprins ceata, și flacăra a mistuit pe cei răi.
19 Au făcut un vițel în Horeb. S-au închinat înaintea unui chip turnat,
20 și au schimbat Slava lor, pe chipul unui bou, care mănâncă iarbă.
21 Au uitat pe Dumnezeu, Mântuitorul lor, care făcuse lucruri mari în Egipt,
22 minuni în țara lui Ham, semne minunate la Marea Roșie.
23 Și El a vorbit să-i nimicească: dar Moise, alesul său, a stat la mijloc înaintea Lui, ca să-L abată de la mânia Lui și să-L oprească să-i nimicească.
24 Ei au nesocotit țara desfătărilor; n-au crezut în Cuvântul Domnului,
25 ci au cârtit în corturile lor, și n-au ascultat de glasul Lui.
26 Atunci El a ridicat mâna și a jurat că-i va face să cadă în pustie,
27 că le va doborî sămânța printre neamuri, și-i va împrăștia în mijlocul țărilor.
28 Ei s-au alipit de Baal-Peor, și au mâncat vite jertfite morților.
29 Au mâniat astfel pe Domnul prin faptele lor, și o urgie a izbucnit între ei.
30 Dar Fineas s-a sculat și a făcut judecată, și astfel urgia s-a oprit.
31 Lucrul acesta i-a fost socotit ca o stare de neprihănire, din neam în neam, pe vecie.
32 Ei au mâniat pe Domnul la apele Meriba; și Moise a fost pedepsit din pricina lor.
33 Căci s-au răzvrătit împotriva Duhului Lui, și Moise a vorbit în chip ușuratic cu buzele.
34 Ei n-au nimicit popoarele, pe care le poruncise Domnul să le nimicească.
35 Ci s-au amestecat cu neamurile, și au învățat faptele lor,
36 au slujit idolilor lor, care au fost o cursă pentru ei.
37 Și-au jertfit fiii și fiicele la idoli,
38 au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor și fiicelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan, și țara a fost spurcată astfel prin omoruri.
39 S-au spurcat prin faptele lor, au desfrânat prin faptele lor.
40 Atunci Domnul S-a aprins de mânie împotriva poporului Său, și a urât moștenirea Lui.
41 I-a dat în mâinile neamurilor, cei ce îi urau au stăpânit peste ei,
42 vrăjmașii lor i-au asuprit, și au fost smeriți sub puterea lor.
43 El de mai multe ori i-a izbăvit, dar ei s-au arătat neascultători în planurile lor, și au ajuns nenorociți prin nelegiuirea lor.
44 Dar El le-a văzut strâmtorarea, când le-a auzit strigătele.
45 Și-a adus aminte de legământul Său, și a avut milă de ei, după bunătatea Lui cea mare:
46 a stârnit pentru ei mila tuturor celor ce i țineau prinși de război.
47 Scapă-ne, Doamne, Dumnezeul nostru, și strânge-ne din mijlocul neamurilor, ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt, și să ne fălim cu lauda Ta!
48 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din veșnicie în veșnicie! Și tot poporul să zică: „Amin! Lăudați pe Domnul!”