1  Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioși, pier credincioșii dintre fiii oamenilor.

 2  Oamenii își spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri lingușitoare, vorbesc cu inimă prefăcută.

 3  Nimicească Domnul toate buzele lingușitoare, limba care vorbește cu trufie,

 4  pe cei ce zic: „Suntem tari cu limba noastră, căci buzele noastre sunt cu noi: cine ar putea să fie stăpân peste noi?”

 5  „Pentru că cei nenorociți sunt asupriți și pentru că săracii gem, acum”, zice Domnul, „Mă scol, și aduc mântuire celor obijduiți.”

 6  Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pământ, și curățit de șapte ori. –

 7  Tu, Doamne, îi vei păzi, și-i vei apăra de neamul acesta pe vecie.

 8  Pretutindeni mișună cei răi, când domnește ticăloșia printre fiii oamenilor.