1  Naomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, și se numea Boaz.

 2  Rut, Moabita, a zis către Naomi: „Lasă-mă, te rog, să mă duc să strâng spice de pe câmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere.” Ea i-a răspuns: „Du-te, fiica mea.”

 3  Ea s-a dus într-un ogor să strângă spice pe urma secerătorilor. Și s-a întâmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.

 4  Și iată că Boaz a venit din Betleem, și a zis secerătorilor: „Domnul să fie cu voi!” Ei i-au răspuns: „Domnul să te binecuvânteze!”

 5  Și Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: „A cui este tânăra aceasta?”

 6  Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: „Este o tânără Moabită, care s-a întors cu Naomi din țara Moabului.

 7  Ea a zis: „Dă-mi voie să strâng și să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.” Și de azi dimineață, de când a venit, a stat în picioare până acum, și nu s-a odihnit decât o clipă în casă”.

 8  Boaz a zis către Rut: „Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici, și rămâi cu slujnicele mele.

 9  Uită-te unde vor secera pe câmpi, și du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Și când îți va fi sete, să te duci la vase, și să bei din ce vor scoate slugile.”

 10  Atunci ea s-a aruncat cu fața la pământ, și i-a zis: „Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijești de mine, o străină?”

 11  Boaz i-a răspuns: „Mi s-a spus tot ce ai făcut pentru soacră-ta, de la moartea bărbatului tău, și cum ai părăsit pe tatăl tău și pe mama ta și țara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu-l cunoșteai mai înainte.

 12  Domnul să-ți răsplătească ce ai făcut, și plata să-ți fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te adăpostești!”

 13  Și ea a zis: „O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m-ai mângâiat, și vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Și totuși eu nu sunt nici măcar ca una din slujnicele tale.”

 14  La vremea prânzului, Boaz a zis către Rut: „Apropie-te, mănâncă pâine, și moaie-ți bucata în oțet.” Ea a șezut lângă secerători. I-au dat grăunțe prăjite; a mâncat și s-a săturat și ce a rămas a strâns.

 15  Apoi s-a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: „Lăsați-o să culeagă spice și între snopi, și să n-o opriți;

 16  și chiar voi să-i scoateți din snopi câteva spice; s-o lăsați să culeagă spice, și să n-o înfruntați.”

 17  Ea a cules spice de pe câmp până seara, și a bătut ce culesese. A ieșit aproape o efă de orz.

 18  A luat-o și a intrat în cetate, și soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos și rămășițele de la prânz și i le-a dat.

 19  Soacră-sa i-a zis: „Unde ai cules astăzi spice, și unde ai muncit? Binecuvântat să fie cel ce s-a îngrijit de tine!” Și Rut a spus soacrei sale la cine muncise: „Omul la care am muncit azi”, a zis ea, „se numește Boaz.”

 20  Naomi a zis nurorii sale: „Să fie binecuântat de Domnul, care este plin de îndurare pentru cei vii, cum a fost și pentru cei ce au murit. „Omul acesta este rudă cu noi”, i-a mai spus Naomi, „este din cei ce au drept de răscumpărare asupra noastră.”

 21  Rut, Moabita, a adăugat: „El mi-a mai zis:” „Rămâi cu slugile mele, până vor isprăvi de secerat.”

 22  Și Naomi a zis către noru-sa Rut: „Este bine, fiica mea, să ieși cu slujnicele lui, și să nu te întâlnească cineva în alt ogor”.

 23  Ea s-a ținut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, până la sfârșitul seceratului orzurilor și al seceratului grâului. Și locuia cu soacră-sa.