1  Îngerul, care vorbea cu mine, s-a întors și m-a trezit ca pe un om, pe care-l trezești din somnul lui.

 2  El m-a întrebat: „Ce vezi?” Eu am răspuns: „M-am uitat și iată că este un sfeșnic cu totul de aur, și deaspura lui un vas cu untdelemn și pe el șapte candele, cu șapte țevi pentru candelele care sunt în vârful sfeșnicului.

 3  Și lângă el sunt doi măslini, unul la dreapta vasului, și altul la stânga lui.

 4  Și, luând iarăși cuvântul, am zis îngerului, care vorbea cu mine: „Ce înseamnă lucrurile acestea, domnul meu?”

 5  Îngerul, care vorbea cu mine, mi-a răspuns: „Nu știi ce înseamnă aceste lucruri?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.”

 6  Atunci el a luat din nou cuvântul, și mi-a zis: „Acesta este cuvântul Domnului către Zorobabel, și sună astfel: „Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, – zice Domnul oștirilor.

 7  Cine ești tu, munte mare, înaintea lui Zorobabel? Te vei preface într-un loc șes. El va pune piatra cea mai însemnată în vârful Templului, în mijlocul strigătelor de: „Îndurare, îndurare cu ea!”

 8  Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:

 9  „Mâinile lui Zorobabel au întemeiat Casa aceasta, și tot mâinile lui o vor isprăvi; și veți ști dacă Domnul oștirilor m-a trimis la voi.

 10  Căci cine disprețuiește ziua începuturilor slabe? Acești șapte vor privi cu bucurie cumpăna în mâna lui Zorobabel. Acești șapte sunt ochii Domnului, care cutreieră tot pământul.”

 11  Eu am luat cuvântul, și i-am zis: „Ce înseamnă acești doi măslini, la dreapta sfeșnicului și la stânga lui?”

 12  Am luat a doua oară cuvântul, și i-am zis: „Ce înseamnă cele două ramuri de măslin, care sunt lângă cele două țevi de aur, prin care curge uleiul auriu din el?”

 13  El mi-a răspuns: „Nu știi ce înseamnă?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.” Și el a zis:

 14  „Aceștia sunt cei doi unși, care stau înaintea Domnului întregului pământ.”